Mi-am facut in sfarsit timp sa citesc "Magical Child, Magical Parent" - de Joseph Chilton Pearce.
Cartea este despre educarea copiilor, si evolutia, dezvoltarea ta ca fiinta umana atunci cand esti parinte.
Cel care mi-a recomandat-o spunea in gluma: "Orcine are copii si nu a citit cartile lui Joseph Pearce ar trebui sa fie in puscarie". Mi s-a parut un pic cam drastic, dar acum ca am terminat de citit am inteles de ce le considera atat de importante.
Nu este prea placut sa realizezi acest lucru, dar in mare parte, ceea ce noi consideram "cresterea si educarea copilului" este defapt un process de conditionare (dresare) nu foarte diferit de cel folosit pentru dresarea animalelor: folosesti pedeapsa si rasplata pentru a controla si manipula copilul sa faca ceea iti doresti tu, sau ceea ce este impus de societate ca "normal" pentru un copil de o anumita varsta.
J. Pearce propune o metoda cu totul noua, bazata pe ideea ca copilul este foarte inteligent, stie ce are de facut si are o mare capacitate si dorinta naturala de a invata. Insa pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de un meniu in care sa se simta iubit si in siguranta (atat din punct de vedere fizic, cat si mental si emotional). Desigur ca acest model prezinta o mare provocare pentru adult, care este nevoit sa tina pasul cu copilul. Adultul trebuie sa redescopere ce inseamna sa te joci, cum sa inveti prin joaca, cum explorezi prin joaca, si ce mi s-a parut mie foarte interesant... cum sa "simti" ce nevoi are copilul. Sa creezi o comunicare "de la inima catre inima", prin care sa raspunzi la nevoile copilului fara sa-ti impui ideile tale preconcepute, sau invatate de la "experti" despre cum ar trebui sa se poarte un copil la o anumita varsta.
S-ar parea ca metodele asa zis "moderne" de educatie au drept rezultat strivirea creativitatii si a inteligentei, conditionarea de a raspunde prin frica in fata autoritatii, rezultand intr-un final intr-o viata plictisitoare, in care nu mai este nimic de explorat, jocul este o pierdere de vreme, iar timpul trebuie sa ti-l umpli cu "lucruri serioase". Ca sa nu mai vorbesc de incapacitatea de a relationa, si de a te "conecta" cu adevarat cu o alta persoana.
Recomand cu mare caldura cartea viitoarelor mamici, si viitorilor tatici, chiar daca vor gasi acolo idei dificil de acceptat. Eu cred ca daca iti doresti cu adevarat binele copilului tau, vei vrea sa fi cat mai informat.
Veti gasi in carte ce inseamna "starea de joaca", cum copii sunt in mod natural atenti si capabili de o mare concentrare (daca ceva le atrage atentia), cum sa nu cadeti in capcana de a va indopa copilul cu medicamente menite sa-i "sporeasca performantele in scoala", ce impact are cu adevarat televizorul si calculatorul in dezvoltarea inteligentei, cat de importanta este legatura dintre parinte si copil, cum numai oamenii separa bebelusii de mama la nastere si ce inseamna aceasta pentru nou nascut, cum am ajus sa credem ca e "normal" ca copilul sa nu poata digera laptele mamei, sau sa planga non-stop de durere, desi acest lucru nu a fost observat in "societatile primitive" si multe alte "presupuneri" pe care noi le luam de bune si ca "adevaruri" sau "e normal sa fie asa!".

0 comments:
Trimiteţi un comentariu
(poţi folosi taguri HTML simple ca <b>, <i>, <a>, pentru formatare text sau postare linkuri)